Atacul de panică provoacă simptome bruște de frică și reacții fizice puternice, temporare, ca răspuns la situații obișnuite, neamenințătoare. Când ai un atac de panică, s-ar putea să experimentezi transpirații abundente, să ai dificultăți de respirație și să simți că inima bate foarte repede. Este posibil să simți că ai un atac de cord/infarct miocardic. În cadrul acestui articol vom discuta care sunt cauzele care duc la instalarea unui atac de panică, tabloul clinic și ce măsuri de tratament avem la dispoziție.
Cum definim atacul de panică?
Un atac de panică este un episod brusc de frică intensă care declanșează reacții fizice severe când nu există un pericol real sau o cauză aparentă. Simptomatologia din atacul de panică poate semăna cu un infarct miocardic și cu o senzație de moarte. Situațiile stresante sunt de obicei triggerii/cauzele problemei, majoritatea oamenilor având unul – două atacuri de panică pe parcursul vieții, iar problema dispare când situația stresantă dispare.
Prezența atacurilor recurente, neșteptate și experimentarea unor perioade lungi de frică constantă de apariție a unui nou atac poate duce la tulburare de panică. În cadrul tulburării de panică, pe lângă atacul de panică, persoana prezintă anxietate constantă și frica de a nu apărea un nou atac. Astfel, poate începe să evite anumite situații, locuri, ieșiri din propria locuință, conducând astfel la un ciclu vicios, care poate provoca un număr și mai mare de atacuri de panică.
Simptome prezente în atacul de panică și cât durează?
Tabloul clinic (Imaginea 1) al acestei probleme este variat, dar dacă dezvolți minim 4 dintre simptomele de mai jos, este posibil să ai un atac de panică:
- Anxietate ridicată, bruscă, cu sau fără o cauză;
- Bătăi rapide ale inimii;
- Senzație de slăbiciune, amețeală sau leșin;
- Tremurături ale mâinilor și picioarelor;
- Furnicături/amorțeli ale mâinilor sau picioarelor;
- Sentimente de teroare sau moarte iminentă;
- Transpirații intense și/sau frisoane, bufeuri;
- Greață;
- Senzație de „stomac agitat”;
- Gură uscată;
- Dureri în piept;
- Dificultăți de respirație, senzație de înădușeală;
- Senzație de sufocare;
- Senzație de pierdere a controlului;
- Sentimentul că ceea ce se întâmplă nu este real;
- Sentimentul că nu ești conectat cu propriul corp.
Atacul de panică este în general de scurtă durată, în general sub 10 minute. Totuși, unele simptome pot persista mai mult. Atacul de panică izolat, deși extrem de neplăcut, nu este neobișnuit și nu pune viața în pericol.
Reamintim că atacul de panică și tulburarea de panică nu reprezintă același lucru. Atacul de panică este un simptom al tulburării de panică. Când atacurile se repetă frecvent și există îngrijorarea permanentă că vei face alt episod, este foarte posibil să suferi de tulburare de panică.
Cauze
Nu se cunoaște cu exactitate care sunt cauzele implicate în apariția atacurilor de panică, dar următorii factori pot avea un rol:
- Stress major;
- Anumite modificări la nivel cerebral;
- Factori genetici;
- Temperament mai sensibil la stress și predispus la emoții negative.
Unele cercetări sugerează că un răspuns exagerat al sistemului simpatic („sistemul de luptă sau fugă”) este implicat în apariția atacului de panică. De exemplu, dacă ești atacat de un urs, corpul tău ar reacționa instinctiv. Ritmul cardiac și respirația s-ar accelera pe măsură ce corpul tău se pregătește pentru o situație care pune viața în pericol. Multe dintre aceleași simptome apar în atacul de panică, diferența fiind faptul că nu există niciun pericol evident prezent.
Factori de risc implicați în apariția unui atac de panică
Simptomele tulburării de panică încep adesea la sfârșitul adolescenței și începutul vieții adulte, afectând mai mult femeile decât bărbații. Factorii care pot crește riscul de apariție al acesteia sunt:
- Istoricul familial de atac/tulburare de panică;
- Stress major (îmbolnăvirea/moartea unei persoane dragi);
- Un eveniment traumatizant;
- Schimbări majore în viața ta (divorț/apariția unui copil);
- Fumatul și consumul excesiv de cafea;
- Istoric de abuz fizic/sexual în copilărie.
Complicații
În lipsa unui tratament de specilitate, atacurile de panică, și mai ales tulburarea de panică, vor afecta aproape fiecare domeniu al vieții tale. Complicațiile care pot apărea sunt:
- Dezvoltarea unor fobii specifice, cum ar fi frica de a conduce sau de a părăsi propria locuință;
- Evitarea situațiilor sociale;
- Probleme la școală sau la locul de muncă;
- Depresie, tulburări de anxietate sau alte tulburări psihice;
- Creșterea riscului de suicid;
- Abuz de alcool sau alte substanțe;
- Probleme financiare.
Pentru unii oameni, tulburarea de panică poate include agorafobia – evitarea locurilor/situațiilor care provoacă anxietate deoarece există teama că nu pot scăpa și nu pot primi ajutor dacă dezvoltă un atac de panică. Există și situația când pot deveni dependenți de o anumită persoană pentru a părăsi locuința.
Măsuri de tratament pentru atacul de panică
Vom discuta în prima parte a acestui capitol despre măsurile de prevenție a apariției atacurilor de panică (tabelul 1). Sunt măsuri dovedite care pot reduce semnificativ numărul și intensitatea acestora. Ulterior, vom prezenta câteva măsuri de prim ajutor în cazul în care experimentezi un atac de panică.
| CE SĂ FACI | CE SĂ NU FACI |
|---|---|
| Încearcă să comunici problema (unui prieten, membru al familiei) și să iei legătura cu un specialist | NU încerca să faci totul deodată – stabilește obiective mici, pe care le poți îndeplini cu ușurință |
| Încearcă exerciții de respirație pentru calmare | NU te concentra pe lucruri pe care nu le poți schimba |
| Fă exerciții fizice ușoare – mers pe jos, alergare, yoga | NU evita total situațiile care produc anxietate – încearcă încet să intri în contact cu lucrurile care îți produc neliniște, pentru a reduce anxietatea față de ele |
| Fă-ți un program constant și corect de somn | NU te agăța de vicii (țigări, alcool, droguri, etc.) – acestea contribuie la o sănătate mintală precară |
| Consumă alimente sănătoase; este important să ai mese regulate, pentru a menține nivelul de energie stabil | NU îndepărta persoanele din jurul tău |
| Discută cu alte persoane care au experimentat aceleași probleme. Cere sfaturi! | NU refuza medicamentele prescrise de specialist |
Dacă experimentezi deseori atacuri de panică, un medic specialist îți poate recomanda anumite medicamente:
- Un tip de antidepresiv, numit inhibitor al recaptării serotoninei sau, dacă acest medicament este contraindicat, un antidepresiv triciclic (de obicei, imipramină sau clomipramină);
- Un tip de antiepileptic, cum ar fi pregabalinul sau, dacă nivelul tău de anxietate este foarte ridicat, clonazepam. Aceste medicamente sunt benefice în tratarea anxietății.
Poate dura între 2 și 4 săptămâni înainte ca antidepresivele să înceapă să își facă efectul și până la 8 săptămâni pentru efectul maxim. Continuă să iei medicamentele așa cum ți-au fost prescrise, chiar dacă simți că nu funcționează. NU le întrerupe decât dacă medicul indică acest lucru!
NU lua niciodată aceste medicamente fără prescripție medicală!
Primul ajutor în atacul de panică
- Rămâi unde ești, dacă este posibil!
- Controlează-ti ritmul respirator! Controlul respirației permite musculaturii să se relaxeze. Așează-te, respiră adânc pentru 3-5 secunde, blochează respirația pentru câteva secunde și expiră încet.
- Reamintește-ți că atacul va trece în câteva minute!
- Concetrează-ți atenția pe o imagine pozitivă, relaxantă. Gândește-te la ceva frumos!
- Amintește-ți că nu îți este pusă viața în pericol!
Note finale
Incidența atacului de panică și a tulburării de panică este într-o continuă creștere în ultimii ani. National Comorbidity Survey Replication (NCS-R) arată prevalența în ultimul an a tulburării de panică în rândul adulților din SUA cu vârsta peste 18 ani (Figura 1).
Se estimează că aproximativ 2,7% dintre adulții din SUA au avut un atac de panică în ultimul an. Prevalența în ultimul an a fost mai mare la femei. Se estimează că 4,7% dintre adulții din SUA suferă de tulburare de panică la un moment dat în cursul vieții.
Este o problemă de sănătate frecventă în rândul populației adulte. Dacă experimentezi simptome ale tulburării de panică, discută cu un specialist în domeniu pentru a primi tratament adecvat!
Referințe:
- Panic Disorder – NHS – https://www.nhs.uk/mental-health/conditions/panic-disorder/;
- Anxiety, fear and panic – NHS – https://www.nhs.uk/mental-health/feelings-symptoms-behaviours/feelings-and-symptoms/anxiety-fear-panic/;
- Panic attacks and panic disorder – Mayo Clinic – https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/panic-attacks/symptoms-causes/syc-20376021;
- Panic Attack Symptoms – WebMD – https://www.webmd.com/anxiety-panic/panic-attack-symptoms;
- Panic Disorders – Bridges to Recovery – https://www.bridgestorecovery.com/panic-disorder/;
- Prevalence of Panic Disorder Among Adults – NIH – https://www.nimh.nih.gov/health/statistics/panic-disorder;
