Ateroscleroza. Colesterol bun vs. colesterol rau

Ateroscleroza este o afecțiune în care placile formate din grăsimi, colesterol și alte substanțe se acumulează pe pereții arterelor, îngustându-le treptat. Arterele sunt vase de sange care transportă oxigenul și substanțele nutritive de la inimă către restul corpului.

Ateroscleroza stă la baza majorității bolilor cardiovasculare (grup larg de patologii care afectează inima și vasele de sânge), acestea fiind principala cauză de deces în lume. Pentru a înțelege amploarea, bolile cardiovasculare au fost responsabile de mai bine de jumătate (55%) din totalul deceselor în România, în 2020 (clasându-se pe locul 2 în UE).

Cum se formează placa aterosclerotica?

Procesul începe adesea cu leziuni la nivelul pereților interni ai arterelor, cauzate de factori precum tensiunea arterială înaltă, fumatul, colesterolul ridicat sau anumite boli inflamatorii cronice. Răspunsul natural al corpului este să trimită celulele și a grăsimi la nivelul acestor zone, formându-se, treptat, placi. Aceste placi aterosclerotice se acumulează în timp și îngustează arterele, reducând cantitatea de sânge și, implicit, de oxigen care ajunge la organe vitale, precum inima și creierul.

Reducerea fluxului sanguin poate duce la simptome precum angina pectorală („durerea de inima”). Dacă o placa aterosclerotica se rupe și se poate deplasa spre alte părți ale corpului, determinând probleme la distanță. Totodată, corpul nostru va forma un cheag de sange care poate bloca complet artera, provoacând complicații grave, inclusiv atac de cord, accident vascular cerebral, sau pierderea unui membru. Așadar, ateroscleroza poate provoca deces și invaliditate.

Ateroscleroza poate afecta majoritatea arterelor din organism, inclusiv arterele de la nivelul inimii, creierului, membrelor, pelvisului și rinichilor. Are denumiri diferite, în funcție de arterele care sunt afectate.

• Boala coronariana (cardiopatia ischemica) – placa aterosclerotica se acumulează în vasele coronare și diminuă cantitatea de sânge care irigă mușchiul inimii.
• Arteriopatie cronică obliterantă – cea mai comună localizare este la membrele inferioare.
• Boala arterelor carotide (stenoza carotidiana) – placa de aterom se acumulează la nivelul vaselor gâtului, scâzând fluxul de sânge care ajunge la creier. Poate apărea atacul ischemic tranzitor („mini-AVC”), un simptom care apare în cazurile avansate și prevestește un AVC.
• Ischemia mezenterică cronică – îngustarea arterei mezenterice, vas care aduce oxigen și nutrienți la nivelul intestinului.
• Stenoza arterei renale – placile de ateroscleroza pot afecta rinichiul

Ateroscleroza – Simptome

Ateroscleroza mai este numită și ucigașul silențios, deoarece nu dă simptome o perioadă îndelungată. Placa de aterom începe să se formeze în copilărie și se agravează odată cu vârsta. La om, este nevoie de câteva decenii până când apar complicațiile clinice. Simptomele depind de arterele afectate și de cât de mult este blocat fluxul sanguin.

• simptomele bolii coronariene: angina pectorala (durerea în piept, inițial la efort, ulterior și în repaus), oboseală, dificultăți de respirație, palpitații, stări de amețeală și chiar leșin.
• simptomele stenozei carotidiene: tinitus (zgomote în urechi), durere de cap, senzația de amorteala sau slăbiciune pe o parte a feței sau a corpului.
• simptome date de arteriopatia cronică obliterantă: claudicația intermitentă (durere la nivelul picioarelor, care apare la mers și, inițial, cedează la repaus), slăbiciune și amorteală în picioare, alături de modificări ale pielii (membrul poate deveni mai palid, rece, chiar cu apariția ulcerațiilor).
• durerea abdominală intensă după mese, diareea și scăderea în greutate pot apărea în cazul stenozei arterei mezenterice.

Dacă placa aterosclerotica se rupe, se formează un cheag care va bloca complet artera. În acest caz, apar urgențele medicale precum infarctul, AVC-ul, ischemia acută periferică.

Tu știi ce poți face în astfel de situații? Citește aici cum să acorzi primul ajutor în infarctul miocardic.

Ateroscleroza – Factori de risc

Nemodificabili

• Vârsta. Riscul de ateroscleroza crește odată cu înaintarea în vârstă.
• Sexul. Bărbații sunt în general mai predispuși la ateroscleroza, deși riscul se egalizează după menopauză la femei.
• Cauză genetică (mai ales dacă aveți o tulburare ereditară a colesterolului numită hipercolesterolemie familială)

Stil de viață

• Fumatul (!printre cei mai importanți factori de risc)
• Dietă neechilibrată, bogată în grăsimi saturate
• Lipsa activității fizice

Patologii asociate care cresc semnificativ riscul:

• Hipertensiunea arterială (deteriorează arterele, facilitând formarea placilor aterosclerotice)
• Diabetul zaharat (nivelul ridicat de zahăr din sânge poate, de asemenea, să deterioreze arterele)
• Obezitatea
• Inflamația cronică (de exemplu, în poliartrita reumatoidă sau lupus, nivelurile ridicate de inflamație irită vasele de sânge, ceea ce poate duce la acumularea de placi aterosclerotice)
• Sindrom metabolic (nivelurile ridicate de colesterol și de trigliceride din sânge cresc riscul de ateroscleroza)

Colesterol bun vs. colesterol rau

Știai că există și colesterol bun? Colesterolul, de fapt, este o substanță vitală pentru organism. Ea are mai multe funcții esențiale, printre care producerea de hormoni, constructia celulelor întregului organism, sinteza vitaminei D și a bilei. Colesterolul circulă în sânge legat de lipoproteine, care sunt un amestec de lipide (grăsimi) și proteine. Există două tipuri principale de lipoproteine care transportă colesterolul în organism:

Așadar, un echilibru colesterol bun (HDL)-colesterol rau (LDL) este crucial pentru sănătatea cardiovasculară.

Doctorul mi-a spus că am ateroscleroza. Ce fac acum?

Dacă aveți ateroscleroză, colaborați îndeaproape cu medicul dumneavoastră pentru a evita complicațiile grave, precum atacul de cord și accidentul vascular cerebral. Odată ce placa aterosclerotica s-a format, nu se poate reduce semnificativ prin metode naturale sau stil de viață. Astfel, obiectivul principal în gestionarea aterosclerozei devine prevenirea agravării stării și reducerea riscului de complicații.

Urmați planul de tratament și luați toate medicamentele în mod regulat, așa cum vă prescrie medicul dumneavoastră. Nu modificați cantitatea de medicament și nu săriți peste doze, fără să aveți indicație pentru acest lucru.

Pentru a monitoriza factorii de risc ai aterosclerozei, doctorul dumneavoastră vă va calcula riscul la 10 ani de a dezvolta o complicație gravă. Totodată, e nevoie să repetați profilul lipidic pentru a monitoriza nivelul colesterolului și grăsimilor din sânge, glicemia și o urmărire atentă a tensiunii arteriale.

Schimbarea stilului de viață are un rol esențial. Pași pe care puteți să-i urmați:

1. Alegeți o alimentație sănătoasă, bogată în fructe, legume și cereale integrale. Limitează grăsimile saturate, sodiul (sarea) și zaharurile adăugate.
2. Crește nivelul de mișcare zilnică. Poți începe prin a lua drumul mai lung către serviciu, îndesește plimbările, programează drumeții (mișcarea e mai plăcută în natură).
3. Încercați să aveți o greutate sănătoasă. Pierderea a doar 3%-5% din greutatea actuală vă poate ajuta să gestionați unii factori de risc pentru ateroscleroza.
4. Renunțați la fumat.
5. Aveți grijă la nivelul de stres și asigurați-vă că dormiți suficient (este recomandat ca un adult să aibă 7-9 ore de somn pe noapte).

Academia de Prim Ajutor
Salvăm vieți împreună

Resurse:

1. Advancing Heart, Lung, Blood, and Sleep Research & Innovation | NHLBI, NIH [Internet]. [cited 2024 Jan 31]. Available from: https://www.nhlbi.nih.gov/
2. Pahwa R, Jialal I. Atherosclerosis. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2024 [cited 2024 Jan 31]. Available from: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK507799/
3. Ala-Korpela M. The culprit is the carrier, not the loads: cholesterol, triglycerides and apolipoprotein B in atherosclerosis and coronary heart disease. Int J Epidemiol. 2019 Oct 01;48(5):1389-1392.