Colica renală – primul ajutor

Colica renală este cauzată de blocarea unui calcul (piatră) la nivelul sistemului urinar, cel mai des la nivelul ureterul...
durerea din colica renală

În acest articol:

În cadrul acestui articol vom aborda sistematic această problemă de interes major. Durerea din colica renală este întâlnită frecvent în rândul populației, astfel că aproximativ 6% dintre femei și 11% dintre bărbați vor experimenta în cursul vieții cel puțin un episod de colică renală. Vom vedea în continuare ce reprezintă colica renală, cauzele producerii acesteia și ce presupune primul ajutor într-un astfel de episod.

Ce este colica renală?

Pentru început, termenul de colică renală reprezintă durerea severă în flanc (regiunea laterală a abdomenului, atât anterior cât și posterior). Aceasta rezultă din cauza unui calcul (piatră) care blochează sistemul urinar. Sistemul urinar (Figura 1) începe de la nivelul rinichilor (prima porțiune), se continuă cu ureterele (câte un ureter pentru fiecare rinichi), vezica urinară (locul unde se varsă fiecare ureter) și uretra (ultima porțiune a sistemului urinar). Calculul urinar se poate bloca oriunde de-a lungul căii dintre rinichi și vezică, însă obstrucția ureterului este cea mai frecvent întâlnită. Prezența calculilor la nivelul sistemului urinar poartă numele de litiază renală.

Figura 1. Sistemul urinar

Poate apărea colica renală în absența litiazei renale?

Da, există cazuri în care poate apărea durerea de tip colicativ fără să fie vorba despre un calcul. Uneori, spasmele ureterale sau ale vezicii urinare pot provoca acest tip de durere. Acestea reprezintă contracții bruște ale musculaturii ureterale sau vezicale, provocând crampe. Aceste episoade pot apărea în cazul existenței litiazei renale sau în absența ei.

Care sunt cauzele colicii renale?

Așa cum am discutat mai sus, pietrele sau calculii de la nivelul sistemului urinar sunt cauza principală din colica renală. Dacă aceste pietre blochează fluxul de urină din rinichi spre vezică, apare o creștere a presiunii și inflamație. Cauzele formării acestor calculi sunt:

  • deshidratarea;
  • excesul de calciu în urină;
  • excesul de proteine în dietă;
  • anumite medicamente (diuretice precum Furosemidul, Acetazolamida, excesul de laxative, antibiotice precum Ciprofloxacinul și altele);
  • patologii gastro-intestinale (boala Crohn și Colita ulcerativă);
  • hiperparatiroidismul;

Ce simptome apar în colica renală?

Cel mai comun simptom este durerea intensă în flanc (partea laterală a abdomenului, între ultima coastă și șold). Acestă durere poate iradia în spate sau în partea inferioară a abdomenului. Colica renală poate apărea intermitent, în reprize și, deseori, este însoțită de greață și vărsături. Alte simptome ce pot apărea în colica renală sunt:

  • Durere la urinare;
  • Hematurie (sânge în urină);
  • Urină tulbure;
  • Modificări ale aspectului urinii, precum mirosuri urâte, creșterea/scăderea cantității de urină emisă sau nevoia imperioasă de a urina;
  • Cristale în urină;
  • Febră;
  • Frisoane.

Cât durează colica renală?

În general, un astfel de episod durează între 20 și 60 de minute, cu manifestări de tip waves (în valuri). Există și cazuri în care o criză poate dura mai mult. Dacă simptomele nu cedează, recomandarea este să mergi cât mai repede la o unitate primiri urgențe.

Cum se realizează diagnosticul litiazei renale?

Pentru a evidenția prezența calculilor la nivelul căilor urinare sunt necesare o serie de investigații. În primul rând, un istoric familial pozitiv pentru litiaza renală este un indicator că există o predispoziție individuală pentru acest tip de patologie. Modificări specifice ale analizelor de sânge, prezența hematuriei, caracterul durerii și istoricul de obiceiuri alimentare și administrare de medicamente care pot determina calculi, pot pleda pentru diagnosticul de litiaza renală. Totuși, pentru confirmarea bolii, sunt necesare investigații imagistice:

  • Ultrasonografie (ecografie) renală;
  • Radiografie abdominală;
  • Tomografie computerizată a tractului urinar, cu sau fără substanță de contrast.

Care este tratamentul de urgență în colica renală?

După cum am discutat mai sus, intensitatea durerii este mare și, în general, nu există o poziție antalgică (care să îi scadă intensitatea).

Pacientul va trebui să rămână cât mai liniștit, să evite mișcarea. Aplicarea de comprese calde în zona rinichilor. Se va evita consumul de lichide în criză pentru a evita formarea de urină în exces, ceea ce va determina o presiune și mai mare la nivelul căilor urinare. Se pot administra analgezice, precum acetaminofen (Paracetamol), Ibuprofen (Nurofen), naproxen.

Cum se poate preveni o criză de colică renală?

Pentru a reduce riscul de apariție a crizei de colică, trebuie minimizat riscul de apariția a calculilor renali. Cele mai notabile reguli sunt:

  • Creșterea consumului de apă (dar nu în criză) și reducerea consumului de băuturi carbogazoase (Coca-cola);
  • Reducerea cantității de sare din dietă până la un maxim de 2000 mg pe zi;
  • Limitarea consumului de proteină animală -pui, porc, vită- până la o porție de mărimea unei palme pe zi;
  • Reducerea aportului de alimente bogate în oxalați (nuci, spanac);
  • NU restricționa total consumul de calciu din dieta. Sursele recomandate de calciu sunt: brânza, linte, verdețurile cu frunze etc.

În cazul în care există un istoric de litiază renală și ai experimentat colica renală, ți se pot recomanda anumite medicamente care scad recurența formării calculilor. Un exemplu în acest sens este citratul de potasiu.

Este colica renală o urgență medicală?

Există posibilitatea ca o obstrucție pe calea urinară să se însoțească și de o infecție a urinii care stacnează deasupra obstrucției. În acest caz, pe lângă durerea intensă de tip colicativ să apară și simptome specifice unei stări septice (febră, frison). O altă complicație care derivă din obstrucția urinară dată de calculi este ureterohidronefroza (Figura 2). Aceasta reprezintă o dilatare a sistemului urinar și, în consecință, o pierdere a funcției rinichilor. Ele reprezintă urgențe medicale și este recomandat să mergi cât mai repede la spital.

ureterohidronefroza

Figura 2. Ureterohidronefraza

Concluzii

Prevalența bolii litiazice a crescut în ultimii ani, mai ales în țările industrializate, estimându-se o incidență de aproximativ 10% la nivel european.

Aproximativ 70-80% dintre calculii formați în rinichi sunt din oxalat de calciu, iar distribuția pe sexe vizează în principal bărbații, cu o incidență de aproximativ 2 ori mai mare decât în rândul femeilor.

În cazul în care apare un prim episod de colică renală, rata de recurență a acestuia este de aproximativ 50% în următorii 5-10 ani.

Colica renală este responsabilă pentru 1-2% din prezentările la unitatea primiri urgențe, iar din aceste prezentări, mai puțin de 8% necesită spitalizare datorită complicațiilor.

Află mai multe despre urgențele medicale și cum să acorzi primul ajutor în cazul în care ești martor la o situație de interes medical în cadrul cursurilor noastre de prim ajutor din Cluj, București și Iași.

Mă înscriu!


Referințe:

  1. American Urological Association. Kidney Stones (https://www.urologyhealth.org/urology-a-z/k/kidney-stones). Accessed 4/7/2022.
  2. Leveridge M, D’Arcy FT, O’Kane D, Ischia JJ, Webb DR, Bolton DM, Lawrentschuk N. Renal colic: current protocols for emergency presentations (https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26367338/). Eur J Emerg Med. 2016 Feb;23(1):2-7. Accessed 4/7/2022.
  3. Macneil F, Bariol S. Urinary stone disease – assessment and management. Aust Fam Physician 2011;40:772–5.
  4. Bultitude M, Rees J. Management of renal colic. BMJ 2012;345:e5499.
  5. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1508366/
  6. https://dreminozbek.com/en/renal-colic-symptoms-diagnosis-and-treatment/
  7. https://my.clevelandclinic.org/health/drugs/20148-potassium-citrate-extended-release-tablets
  8. https://www.andromedicacademy.com/en/medical-procedures/pediatric-urology/vesicoureteral-reflux-vur

ATENȚIE!
Informațiile de pe pagina noastră reprezintă un rezumat limitat al modului de intervenție în anumite situații, diagnosticării anumitor patologii, tratamentului și/sau informațiilor despre medicamente. Nu sunt menite să fie exhaustive și nu ar trebui utilizate ca un instrument de diagnosticare și tratament, ele având un scop pur informativ. NU includ toate informațiile despre afecțiuni, tratamente, medicamente, efecte secundare sau riscuri care pot fi aplicabile unui pacient specific. Nu sunt destinate să constituie sfaturi medicale sau să înlocuiască sfaturile, diagnosticul sau tratamentul oferite de un furnizor de servicii medicale în baza examinării și evaluării circumstanțelor specifice și unice ale pacientului. Orice acțiune ca urmare a informațiilor citite pe această pagină se face pe răspunderea completă și proprie a celui în cauză. Pacienții trebuie să discute cu un furnizor de servicii medicale pentru informații complete despre sănătatea lor, întrebări medicale și opțiuni de tratament, inclusiv riscurile sau beneficiile utilizării medicamentelor. Aceste informații nu susțin niciun tratament sau medicament ca fiind sigur, eficient sau aprobat pentru tratamentul unui pacient specific. Academia de Prim Ajutor și afiliații săi declină orice garanție sau responsabilitate legată de aceste informații sau utilizarea lor. Utilizarea acestor informații este reglementată de Termenii de utilizare, disponibili aici.

În acest articol:

E-BOOK GRATUIT

Cum intervenim în situațiile critice?

Învață tehnicile elementare de prim ajutor descărcând acest e-book gratuit.

Alătură-te comunității și primești cartea instant în format digital pe e-mail:

Ai aflat ceva nou citind acest articol?
Distribuie-l și prietenilor tăi.

Îți recomandăm și următoarele articole

Învață tehnicile elementare de prim ajutor descărcând acest e-book gratuit.

Alătură-te comunității și primești cartea instant pe e-mail: