Fractura reprezintă ruperea sau fisurarea unui os la un anumit nivel, ceea ce duce la incapacitatea de a folosi membrul respectiv. De câte ori nu ați auzit „e rupt?”, îngrijorare provenită din faptul că fracturile osoase pot avea consecințe semnificative asupra sănătății și funcționării cotidiene, având un tratament mai complex și o recuperare mai lentă.
Cauze și factori de risc
Fracturile osoase pot fi rezultatul unei varietăți de evenimente și circumstanțe. Cele mai comune cauze includ traumatisme puternice, cum ar fi accidentele de mașină, căderile sau lovituri directe asupra oaselor. Oasele slăbite din cauza osteoporozei sau altor afecțiuni medicale pot, de asemenea, crește susceptibilitatea la fracturi.
Factorii de risc pentru fracturi includ vârsta înaintată, deoarece oasele devin mai fragile odată cu înaintarea în vârstă, precum și sexul feminin, deoarece femeile au o densitate osoasă mai mică în comparație cu bărbații. Anumite activități fizice intense sau lipsa de exercițiu pot, de asemenea, contribui la riscul de fracturi.
Fractura, entorsă, sau luxație? Pot face diferența?
Leziunile osoase și articulare pot fi ușor confundate între ele, mai ales în absența semnelor clinice de certitudine. De aceea, tratamentul este de cele mai multe ori similar.
- Entorsele se produc atunci când un ligament (structura fibroasă care stabilizează articulația) este rupt sau întins forțat
- Luxația se produce atunci când un capăt osos este scos din articulația sa, parțial (subluxația) sau total
- Fractura se produce atunci când un os este întrerupt total sau parțial.
Există anumite semne de probabilitate precum durerea intensă, deformarea și imposibilitatea de a utiliza membrul care indică probabilitatea unei fracturi. Confirmarea necesită o radiografie, deoarece aceste semne pot fi prezente și în cazul altor leziuni, precum entorsa sau luxația.
Pe de altă parte, semnele de certitudine ne direcționează imediat către ideea că există, cu siguranță, o fractură.
Semne de probabilitate ale unei fracturi:
- Durere care se accentuează la mișcare;
- Umflare si deformare a zonei lovită;
- Vânătaie în zona fracturii;
- Impotență funcțională – adică regiunea afectată nu mai poate fi folosită ca înainte;
- Poziție anormală;
- Scurtarea membrului fracturat, datorită încălecării fragmentelor osoase între ele.
Semne de certitudine ale unei fracturi:
- Se simt crepitații osoase – adică fine pocnituri sub piele;
- Mișcări anormale ale membrului fracturat;
- Întreruperea continuității osoase;
- Netransmiterea mișcărilor pe toată lungimea membrului;
- Se văd sub piele sau chiar prin piele fragmente de os.
Sindromul de compartiment
În urma unei fracturi pot apărea complicații, chiar dacă trece o perioadă mai lungă de timp. Una dintre cele mai grave, care poate duce la pierderea membrului afectat este sindromul de compartiment.
Acesta apare atunci când membrul rupt a fost pus în gips și continuă să se umfle din cauza edemului, iar presiunea ce se generează distruge țesuturile din zona respectivă.
Recunoaștem complicația dupa „cei 5 P ai sindromului de compartiment”:
- Pain = Durere
- Pallor = Piele palidă
- Paresthesia = Parestezie sau furnicături
- Pulselessness = Lipsește pulsul periferic
- Paralysis = Paralizie
Prezentați-vă imediat la medic dacă observați aceste simptome! Sindromul de compartiment este o urgență medicală!
Ce e de facut? Primul ajutor în caz de fractura
Principalul aspect în acordarea primului ajutor constă în imobilizarea corespunzătoare a zonei afectate, prevenind astfel leziunile secundare și reducând durerea.
I. Imobilizarea zonei afectate
- REPAUS : Evitați mișcările inutile ale membrului afectat pentru a preveni leziuni suplimentare.
- Folosiți o atelă, sau improvizați una dintr-o placă de lemn sau alte obiecte rigide disponibile pentru a susține și imobiliza zona fracturată.
- Atela trebuie să cuprindă articulația superioară și inferioară de focar
Important! Trebuie să fie confortabilă, fără să provoace durere suplimentară.
2. Răcirea zonei
- Aplică gheață sau comprese cu apă rece pentru a diminua durerea și inflamația; Nu aplicați gheața direct pe piele, ci folosiți un material intermediar (prosop, bucată de țesătură)
3. În caz de fractură deschisă, nu încercați să repoziționați capetele osoase!
4. Dacă este posibil și fără a produce durere suplimentară, poziționează zona lezată ușor
mai ridicat.
5. Apelați serviciul de urgență, cât de repede, pentru ajutor specializat.
Pentru a afla mai multe și pentru a exersa aceste tehnici de prim ajutor, te asteptăm la curs! Înscrie-te aici.
Academia de Prim Ajutor
Salvăm vieți împreună
