Înecul nu se întâmplă ca în filme. Nimeni nu țipă „ca din gură de șarpe” atunci când se îneacă și nimeni nu dă din mâini și din picioare în disperare.

Asta ni s-a dovedit în urmă cu aproximativ 12 ani când, fiind într-o zi la un ștrand, o mamă a început să își caute cu disperare fiul în varstă de aproximativ 10 ani. După câteva minute de căutări, o tânără l-a văzut pe fundul unuia dintre bazinele de înot. Se înecase deja. Dintr-un ștrand întreg, nimeni nu l-a auzit și nimeni nu a știut să îi acorde primul ajutor după ce a fost scos din apă.

Echipajul de pe ambulanță a putut doar să constate decesul.

Aflați din materialul următor CUM SE ACORDĂ PRIMUL AJUTOR ÎN CAZ DE ÎNEC și de ce victimele nu reușesc aproape niciodată să strige după ajutor.

 

De ce victimele nu strigă după ajutor?

Explicația e simplă:

- În momentul în care victima realizează că începe să se scufunde în apă, instinctul de supraviețuire o face să își concentreze toată energia pe încercările de ridicare la suprafață, prin întinderea braţelor în lateral pentru a putea apăsa pe suprafaţa apei, fapt ce permite corpului să se ridice îndeajuns cât să respire pe gură.

- Persoana care se îneacă nu este capabilă din punct de vedere fiziologic să cheme ajutor. Sistemul respirator a fost creat pentru respiraţie. Vorbirea este funcţia secundară. Mai întâi va fi realizată respiraţia şi apoi vorbirea/strigătul.

- Gura persoanei care se îneacă se scufundă şi reapare la suprafaţă în mod repetat și pentru perioade scurte de timp, care permit victimei doar să realizeze un respir, fără să mai aibă timp să cheme ajutor, întrucât începe din nou să se scufunde.

 

- Siguranța salvatorului! Nu pleca în larg să salvezi pe cineva dacă nu știi să înoți sau dacă valurile apei sunt prea agresive. Șansele să devii și tu o victimă sunt extrem de mari.

- Dacă împrejurările îți permit și decizi să intri în apă, iată pașii pe care trebuie să îi urmeze un salvator:

- Scapă rapid de hainele și pantofii care ar putea să îți limiteze mobilitatea.

- Înoată până ajungi în dreptul victimei, apropie-te de ea din spate, apucând-o de sub braț, și ține-o cu fața în sus, deasupra apei.

- Întoarce-te cu victima la mal, având grijă să o menții cu fața deasupra apei. Poți face asta înotând fie pe spate, fie pe burtă, cu o singură mână, în timp ce cu cealaltă mână susții victima.

- Odată ajunși la mal, așază victima pe spate.

- Verifică-i starea de conștieță și respirația - folosește metoda PAS (Privește - Ascultă - Simte respirațiile victimei), pentru maxim 10 secunde.

 

Victimele unui înec pot prezenta și leziuni de coloană cervicală și, de aceea, trebuie mobilizate cât mai puțin și păstrate cu capul într-o poziție neutră.

 

- Începe manevrele de resuscitare cardio-respiratorie:

- Efectuează 5 respirații salvatoare, cunoscute de majoritatea sub denumirea de respirații gură-la-gură.

Cât de necesare sunt acestea?

Foarte necesare. Deși în restul cazurilor de stop cardio-respirator aceste respirații sunt opționale, adică este la alegerea salvatorului dacă decide să le efectueze sau nu, în cazul victimelor unui înec ele sunt obligatorii, deoarece principala cauză a opririi inimii victimei este lipsa de oxigen.

- Începe compresiunile toracice și continuă respirațiile gură-la-gură, în raport de 30:2.

Ce înseamnă asta?

Așază-ți mâinile pe mijlocul pieptului victimei și comprimă toracele acesteia aproximativ 5-6 cm (sau, pentru că nu o să stea nimeni cu o riglă să măsoare, 5-6 cm = 1/3 din diametrul antero-posterior al toracelui), cu un ritm de 100-120 comprimări pe minut, iar după fiecare 30 de compresiuni efectuează 2 respirații gură la gură.

 

EXTRA PONT: pentru a menține o frecvență eficientă a compresiunilor, te poți ajuta de ritmul melodiei Stayin` Alive.

 

Dacă victima respiră, aceasta trebuie așezată în poziție laterală de siguranță, pe o parte, deoarece pot apărea vărsături.

Victima va trebui transportată obligatoriu la spital, pentru a fi examinată și supravegheată cel puțin câteva ore.

 

> Înoată doar în locuri special amenajate şi respectă avertizările privind interzicerea scăldatului.

> Evită înotul solitar, fără a avea alte persoane prin apropiere, mai ales dacă nu știi să înoți.

> Evită să faci baie în râuri, lacuri, canale de irigaţii.

> Nu te aventura în apă când ești în stare de ebrietate, seara târziu sau pe timp de noapte.

> Nu intra în apa rece înfierbântat, după ce ai stat foarte mult timp la soare.

 

> Nu lăsa niciodată copiii nesupravegheaţi în apă sau în proximitatea apei, nici măcar în piscinele achiziţionate special pentru cei mici ori în cadă.

> Urmărește continuu comportamentul copiilor în apă: nu te lăsa distras de alte activităţi şi nu te întoarce cu spatele la ei.

> Echipamentele speciale pentru siguranţa înotului (colac de salvare, aripioare gonflabile, tuburi gonflabile etc.) nu sunt în totalitate eficiente, de aceea vor fi utilizate de către copii sub atenta supraveghere a unui adult; totuși, purtarea vestelor de salvare de către copii este o metoda eficientă de prevenire a unor astfel de accidente.

> Împrejmuirea piscinei personale cu un gard poate preveni accidentele nedorite în rândul copiilor.

> Explică-le adolescenţilor pericolul la care se expun scăldându-se în locuri neamenajate și consecințele grave, uneori tragice, ale actelor pline de adrenalină precum săritul în apă de pe platforme, poduri sau alte construcţii, iar în cazul ieşirilor acestora „la scăldat” cu prietenii, stabiliți, de comun acord, o periodicitate şi o modalitate de contact.

 

𝑂 𝑐𝑎𝑚𝑝𝑎𝑛𝑖𝑒 𝑑𝑒 𝑖𝑛𝑓𝑜𝑟𝑚𝑎𝑟𝑒 𝐴𝑐𝑎𝑑𝑒𝑚𝑖𝑎 𝑑𝑒 𝑃𝑟𝑖𝑚 𝐴𝑗𝑢𝑡𝑜𝑟

𝑆𝑎𝑙𝑣𝑎̆𝑚 𝑣𝑖𝑒𝑡̦𝑖 𝑖̂𝑚𝑝𝑟𝑒𝑢𝑛𝑎̆