În popor, se folosește termenul de leșin pentru o stare de slăbiciune, de lipsă de putere sau de vlagă, care poate să fie însoțită sau nu de pierderea temporara a stării de conștiență (când „se rupe filmul”).

Lesinul "adevărat" este cel în care se produce pierderea stării de conștiență, iar medical, acest fenomen poarta numele de sincopă. Presincopa, pe de altă parte, se referă la starea premergătoare lesinului. Poate apărea o stare de slăbiciune severă, amețeală intensă sau o senzatie de a se prăbuși, dar persoana își menține parțial conștiența.

Acest articol atinge următoarele aspecte:

1. Cauzele frecvente ale sincopei
2. Semnele și simptomele prevestitoare ale unui leșin
3. Sfaturi de prim ajutor. Cum poți interveni dacă vezi o persoană că a leșinat?
4. Cum te poți ajuta pe tine atunci când simți că leșini?

I. Cele mai frecvente tipuri de sincopa și cauzele acestora

Deși sincopa poate fi relatată drept o experiență înfricoșătoare atât în rândul pacienților, cât și al familiilor acestora, majoritatea evenimentelor au o cauză benignă.

1. Sincopa vasovagala (cea mai frecventă) 

Are la bază anumite situații stresante, precum statul în picioare prelungit, locurile aglomerate, temperaturi ridicate, durerea severă, oboseala extremă. Prin mecanism reflex, apare o scădere bruscă a tensiunii arteriale, creierul nu mai primește suficient oxigen, iar persoana își pierde starea de conștiență.

2. Sincopa ortostatică

Apare la ridicarea bruscă în picioare, deoarece sângele trebuie să învingă gravitația pentru a ajunge la creier. În mod normal, avem reflexe care să ajute la acomodarea cu noua poziție dar, când aceste reflexe sunt depășite sau apar prea lent, fluxul de sânge din creier scade și apare sincopa.

3. Sincopa situațională

Apare în situații precum efortul de tuse, de urinare, de defecare sau de înghițire.

❗️Este important să menționăm că sincopa poate avea mai multe cauze și poate fi asociată cu diverse afectiuni medicale, inclusiv tulburări cardiace, probleme neurologice, hipotensiune, deshidratare, anemie. Dacă experimentați sau observați simptome de sincopă, este recomandat să căutați asistență medicală pentru a evalua cauza și a primi tratamentul adecvat.

II. Semnele și simptomele premergătoare unui leșin

Pot varia de la persoană la persoană, dar cele mai comune includ:

• Pierderea bruscă a stării de conștiență: Persoana poate să cadă în mod brusc și să nu își amintească evenimentul.
• Slăbiciune generală: Înainte de sincopă, persoana poate simți o senzație de slăbiciune generală, oboseală sau ameteala.
• Paloare: Pielea poate deveni palidă înainte sau în timpul unei sincopări.
• Transpirație excesivă: Persoana poate prezenta transpiratie rece înainte sau în timpul unei sincope.
• Greață: Unele persoane pot experimenta senzație de greață înainte de sincopă.
• Vedere încețoșată: Înainte de sincopă, persoana poate avea dificultăți de vedere, inclusiv vedere încețoșată sau puncte negre în câmpul vizual.
• Amorțeală sau furnicături: Unele persoane pot experimenta amorțeală sau furnicături în timpul sau înainte de sincopă.

III. Cum TE POȚI ajuta dacă ai o stare de lesin?

În primul rând, dacă prezinți simptomele premergătoare unei sincope, încearcă să ieși din mediul cauzator.

Îți poți aplica așa-numitele ”manevre de contrapresiune”. Există 3 variante din care poți alege, scopul lor fiind comun - acela de a ajuta sângele să plece din periferie (mâini, picioare) și să se îndrepte spre zonele vitale din corp (inimă și creier):

1. Așază-te în poziție de genuflexiune.
2. Trage cu putere de mâini, ținând degetele împreunate strâns .
3. Strânge tare picioarele unul peste celălalt.

IV. Cum acorzi primul ajutor în caz de lesin?

1. În momentul în care victima prezintă simptomele premergătoare unei sincope, se va scoate persoana respectivă din mediul cauzator;
2. În cazul pre-sincopei, sfătuim persoana să-și aplice singură manevrele de contrapresiune.
3. În cazul în care sincopa s-a instalat și victima și-a pierdut starea de conștiență, o vom plasa în decubit dorsal (pe spate)
4. Dacă nu există semne de traumă și persoana RESPIRĂ, se va recurge la ridicarea pasivă a picioarelor deasupra solului (în jur de 30 de grade deasupra nivelului inimii). 
5. Se va evalua și reevalua periodic victima.

De obicei, persoana își revine în mod spontan și într-un timp scurt, fără nicio intervenție medicală. Pentru a evita ca persoana să leșine din nou, nu o ridicați prea repede. Dacă persoana nu își recapătă starea de conștiență în decurs de un minut, sunați după asistență medicală.

Găsiți cursurile noastre de prim-ajutor aici.

Sursă:

Michele Brignole and others, 2018 ESC Guidelines for the diagnosis and management of syncope, European Heart Journal, Volume 39, Issue 21, 01 June 2018, Pages 1883–1948, https://doi.org/10.1093/eurheartj/ehy037