În cadrul acestui articol vom afla ce reprezintă intoxicația alimentară, cum se produce, care sunt manifestările și cum putem ajuta în urgență o persoană care suferă un astfel de episod. Trebuie subliniat de la început că, deși este o urgență, foarte rar viața victimei este în pericol, în general manifestările dispărând complet în câteva zile, chiar și fără tratament. Există totuși anumite măsuri pe care le putem lua pentru a diminua simptomatologia și pentru a duce la o recuperare cât mai rapidă.
Ce este intoxicația alimentară?
Boala alimentară, cunoscută și sub numele de otrăvire alimentară rezultă din consumul de alimente contaminate, stricate sau toxice. Potrivit centrului de control și prevenire a bolilor (CDC), 48 de milioane de oameni (aproximativ 1 din 7 persoane) din Statele Unite ale Americii contactează o formă de intoxicație alimentară în fiecare an. Din acest număr, doar 128.000 necesită internare în spital.
Ce produce intoxicația alimentară?
O multitudine de germeni sau toxine, numite contaminanți, pot provoca boli alimentare. Mâncarea sau băuturile care conțin un contaminant se numesc contaminate. Astfel, alimentele pot fi contaminate cu:
- bacterii;
- virusuri;
- paraziți care pot trăi la nivelul tubului digestiv;
- toxine;
- bacterii care pot secreta toxine;
- mucegaiuri care produc toxine.
Termenul de intoxicație alimentară este utilizat în mod obișnuit pentru a descrie toate bolile transmise prin alimente. Pentru a fi mai specifici, le vom împărți în două categorii, în funcție de agentul care cauzează intoxicația:
- Boli alimentare – boli cauzate de anumite alimente/băuturi contaminate;
- Toxiinfecție alimentară – boli determinate de o anumită toxină conținută în alimente. Aceasta este un tip de boală alimentară.
Agenți cauzatori
În cele ce urmează vom nota unele dintre cele mai frecvente exemple de intoxicație alimentară, debutul simptomelor și care este sursa lor (Tabel 1).
| Agent cauzator | Debutul simptomelor în intoxicația alimentară | Sursă/cum se transmite |
|---|---|---|
| Campylobacter | 2-5 zile | – pui crud/insuficient gătit – lapte nepasteurizat – apă contaminată |
| Clostridium botulinum | 18 – 36 ore | – legume conservate cu un conținut scăzut de acid (fasole verde/ciuperci) – ton la conservă – pește fermentat – șuncă -cârnați – alimente conservate/îmbuteliate necorespuzător acasă pot determinat intoxicația alimentară cu Cl. botulinium |
| Cryptosporidium | 2 – 10 zile | – fructe/legume crude – suc de fructe – cidru de mere nepasteurizat – lapte nepasteurizat -apă contaminată |
| E. coli | 3 – 4 zile | – vită crudă/insuficient gătită – salată verde crudă și alte legume – lapte nepasteurizat – apă contaminată |
| Virus hepatic A | 15 – 50 de zile | – fructe de pădure înghețate – legume înghețate – crustacee insuficient gătite – apă contaminată – manipularea necorespuzătoare a alimentelor poate determina intoxicația alimentară cu virus hepatic A |
| Listeria monocytogenes | 2 săptămâni | – produse lactate nepasteurizate (lapte/brânză) – pepene – pește afumat |
| Rotavirus | 3 – 7 zile | – crustacee – salate – gheață contaminată |
| Salmonella | 6 ore – 6 zile | – păsări de curte crude/insuficient gătite – ouă – fructe/legume crude – apă contaminată |
| Shigella | de obicei 1 – 2 zile (uneori până la 7 zile) | – legume crude – salate reci (salată de ton/salată de cartofi) – apă contaminată – manipularea necorespuzătoare a alimentelor poate determina intoxicația alimentară cu Shigella |
| Staphylococcus aureus | 30 minute – 8 ore | – budinci – produse de patiserie umplute cu cremă – salate reci (salată de ton/salată de cartofi) – sendvișuri – manipularea necorespuzătoare a alimentelor – depozitarea alimentelor la temperaturi necorespunzătoare poate determina intoxicația alimentară cu S. aureus |
| Taenia saginata și taenia solium | rar cauzează simptome notabile | – carne de vită crudă sau insuficient gătită (T. saginata) – carne de porc crudă sau insuficient gătită (T. solium) |
| Alte surse | Bacteriile care provoacă boli de origine alimentară pot fi găsite și în piscine, lacuri, iazuri, râuri și apa de mare. |
Semne și simptome
Simptomatologia este destul de variată în funcție de agentul responsabil pentru intoxicația alimentară. Acestea pot debuta la câteva ore de la expunere ajungând până la câteva săptămâni, în funcție de cauză.
Simptome comune:
- Vomă
- Diaree
- Diaree cu striuri sanguinolente
- Dureri de stomac sau crampe
- Febră
- Cefalee (dureri de cap)
Mai rar, intoxicația alimentară poate afecta sistemul nervos, cauzând simptome mai severe:
- Vedere încețoșată
- Dureri de cap
- Slăbiciune musculară la nivelul membrelor
- Tulburări de deglutiție (înghițire)
- Furnicături sau amorțeli ale pielii
- Slăbiciune
- Modificări ale vocii
Factori de risc
Orice persoană are risc de a contacta o intoxicație alimentară, însă unii oameni sunt mai predispuși să se îmbolnăvească sau să aibă complicații mai grave. Aceștia sunt:
- Sugarii și copiii
- Gravidele
- Persoanele vârstnice
- Persoane cu sistem imunitar mai scăzut din cauza unei alte boli/a unui tratament
Tratamentul în intoxicația alimentară
Tratamentul de acasă vizează în principal reechilibrarea pierderilor determinate de vărsături și diaree.
- Bea multe lichide pentru a evita deshidratarea, în special dacă:
- ai episoade repetate de vomă – bea înghițituri mici de apă
- ai scaune diareice – bea apă după fiecare episod de diaree
- consumă băuturi ce conțin electroliți, de exemplu sărurile de rehidratare orale. Există numeroase tipuri de astfel de săruri sub formă de pulbere care se dizolvă în apă. Poți să îți prepari singur o soluție utilizând apă, o linguriță de sare și eventual piure de banane (în limita toleranței digestive) pentru a aduce și un aport de potasiu.
Solicită sfatul medicului, dacă:
- episoadele de vărsătură sunt numeroase și nu reușești să compensezi pierderile (verși mai mult decât bei)
- apare sânge în scaun
- este vorba despre o persoană vârstnică cu alte probleme de sănătate (diabet, boli de rinichi sau boli inflamatorii intestinale)
- este vorba despre o persoană gravidă
- suspicionezi o deshidratare severă, mai ales la bătrâni, sugari sau copii mici
2. NU lua medicamente anti-diareice decât dacă sunteti sfătuiți de un medic specialist! Permite-i organismului să elimine toxinele în mod natural! De asemenea, NU utiliza antibiotice fără prescripție medicală!
3. Începe alimentația imediat ce organismul îți permite, utilizând alimente ușor de digerat (pâine, biscuiți de orez, banane! Evită prăjelile sau alimentele picante, alcoolul, cafeaua și băuturile carbogazoase.
4. Pentru a preveni răspândirea, spală-te regulat pe mâini cu apă și săpun!
5. Evită colectivitățile (școală/loc de muncă) cel puțin 48 de ore de la ultimul episod de vomă/diaree.
Cum se poate preveni intoxicația alimentară?
Poate cel mai important punct în discuția despre intoxicația alimentară este prevenirea apariției acesteia. Iată câteva reguli pentru a reduce la minim șansa de a dezvolta această patologie.
- Spală-te pe mâini cu apă și săpun (minim 20 de secunde), după utilizarea toaletei, înainte și după masă!
- Spală întotdeauna frunctele și legumele!
- Spală bine ustensilele de bucătărie!
- NU consuma niciodată carne crudă sau insuficient gătită.
- Aruncă alimentele expirate sau dacă ai dubii în privința datei de expirare! Dacă nu ești sigur că un aliment a fost pregătit, servit sau depozitat corespunzător aruncați-l. Chiar dacă arată și miroase bine, s-ar putea să nu fie sigur de mâncat.
- Aruncă mâncarea mucegăită! Aruncă fructele și legumele moi, mucegăite, cum ar fi roșiile, fructele de pădure sau piersici. Puteți îndepărta mucegaiul din alimentele tari cu umiditate scăzută, cum ar fi morcovii, ardeii grasi și brânzeturile tari, tăind cel puțin 2.5cm în jurul părții mucegăite.
- Curăță interiorul frigiderului la câteva luni!
Concluzii
Milioane de oameni dezvoltă toxiinfecție alimentară anual. Majoritatea cazurilor bacteriene, virale sau parazitare sunt tratabile și, foarte rar, necesită îngrijiri medicale serioase. Cel mai important este să luați măsuri pentru a preveni intoxicația alimentară, cum ar fi spălatul pe mâini înainte de a pregăti masa, evitarea cărnii crude sau insuficient gătite, a ouălor și a crustaceelor.
Află mai multe despre tratamentul urgențelor medicale, cum le diagnostichezi și cum acorzi primul ajutor în diferite situații, la unul din cursurile noastre din Cluj, București și Iași!
Referințe!
- Foodborne illnesses. (2014).
https://www.niddk.nih.gov/health-information/digestive-diseases/foodborne-illnesses - Foodborne illnesses and germs. (2018).
https://www.cdc.gov/foodsafety/foodborne-germs.html - Mayo Clinic Staff. (2017). Food poisoning.
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/food-poisoning/symptoms-causes/syc-20356230 - Parasites and foodborne illnesses. (2017).
https://www.fsis.usda.gov/wps/portal/fsis/topics/food-safety-education/get-answers/food-safety-fact-sheets/foodborne-illness-and-disease/parasites-and-foodborne-illness/CT_Index - When and how to wash your hands. (2016).
https://www.cdc.gov/handwashing/when-how-handwashing.html
