Diabetul este o afecțiune care afectează milioane de oameni din întreaga lume. Această tulburare cronică a metabolismului zahărului poate duce la complicații grave, dacă nu este gestionată corect. În unele cazuri, diabetul poate conduce la urgențe medicale precum hipoglicemie (scăderea nivelului de zahăr din sânge), sau hiperglicemie (creșterea nivelului de zahăr din sânge), care pot duce la până la comă și necesită intervenție imediată. În acest articol, vom începe prin a învăța cum să recunoaștem și cum să acordăm primul ajutor in caz de hiperglicemie.
A învăța cum să acorzi primul ajutor în caz de hiperglicemie poate servi și ca o oportunitate de educare și conștientizare cu privire la semnele și simptomele diabetului și la modul corect de acțiune în situații de urgență.
Ce este hiperglicemia?
Hiperglicemia apare când nivelul de glucoză (glicemie) din sânge este ridicat. Glucoza reprezintă principalul furnizor de energie al organismului. Fiecare celulă din corpul nostru foloseste glucoza ca să-și poată îndeplini funcțiile.
Insulina este un hormon produs de pancreas, care ajută ca glucoza să treacă din sânge în celule, pentru a putea fi utilizată. La pacienții cu diabet, acest hormon este produs în cantități scăzute (diabet zaharat de tip 2), sau poate chiar deloc (diabet zaharat de tip 1). Astfel, glucoza rămâne în sânge și nu mai poate fi utilizată de către celule.
Glicemia crescută atrage după sine o serie de complicații metabolice, precum scăderea pH-ului sângelui sau tulburări ale electroliților (se pierd cantități mari de potasiu). Produce deshidratare profundă și crește diureza (cantitatea de urină eliminată). Afectează ochii, rinichii, nervii și crește riscul de probleme cardiovasculare.
Prevenirea hiperglicemiei implică adoptarea unui stil de viață sănătos și gestionarea adecvată a diabetului pentru a menține nivelul de zahăr din sânge în limitele normale. În caz de hiperglicemie severă, în care nivelul de zahăr din sânge este extrem de ridicat, primul ajutor poate preveni progresia către situații de urgență medicală.
De la ce valoare vorbim de hiperglicemie?
La o persoană nediagnosticată cu diabet, glicemia normală dimineața, pe nemâncate, este sub 100 mg/dl. Între 100 și 125 mg/dl, se încadrează acel „prediabet”, iar o glicemie de la 126 mg/dl în sus îndreaptă către diagnosticul de diabet (după mai multe repetări sau după efectuarea unor teste suplimentare).
Pentru un pacient cu diabet, ținta tratamentului sunt glicemiile de sub 130 mg/dl, pe nemâncate, și de maxim 180 mg/dl, la 1-2 ore după masă. Aceste valori sunt individualizate în funcție de pacient.
Hiperglicemie – Cauze
Care sunt cauzele hiperglicemiei sau care sunt factorii ce pot precipita o hiperglicemie la un pacient diabetic?
- diabetul zaharat de tip 1 la debut
- necomplianța la tratament sau omiterea administrării insulinei
- defecțiuni ale pompei de insulină
- diferite patologii ce pot precipita o hiperglicemie: cea mai frecventă cauză este o infecție (viroză, infecție bacteriană, fungică etc.)
- anumite medicamente (de exemplu, corticoterapia)
- traumatisme, arsuri
- exces de alcool
Cetoacidoza diabetică, adesea precipitată de infecții (de exemplu, de o pneumonie, infecție urinară), este o manifestare inițială comună a diabetului zaharat de tip 1 (aproximativ 30% din cazuri).
Urgențele hiperglicemice ale pacientului diabetic
Hiperglicemia poate da două tipuri de urgențe: cetoacidoza diabetică și sindromul hiperglicemic hiperosmolar.
În aceste situații, intervenția rapidă a martorilor poate face diferența în ceea ce privește evoluția bolii și recuperarea pacientului.
Cetoacidoza diabetică
- apare la pacienții cu diabet zaharat tip I
(nu produc insulină deloc) - în lipsa glucozei, celulele încep să ardă grăsimile pentru a produce energie, rezultând corpi cetonici
- poate evolua rapid (în decurs de câteva ore)
- în lipsa tratamentului, poate duce la o comă hiperglicemică
Sindromul hiperglicemic hiperosmolar
- apare la pacienții cu diabet zaharat tip II
(încă produc un nivel scăzut de insulină) - glicemia crește foarte mult, însă nu apar corpi cetonici (decât foarte rar), datorită nivelului restant de insulină
- simptomele apar treptat, în zile sau chiar săptămâni
- coma hiperglicemică este mai puțin frecventă
Cum recunoști o hiperglicemie? Semne și simptome
- semne de deshidratare semnificativă
- urinare excesivă
- sete excesivă
- greață și vărsături
- slăbiciune
- vedere încețoșată
- respirație rapidă și profundă, cu miros fructat de acetonă (specifică pentru cetoacidoza diabetică)
- confuzie și letargie, până la comă
În cetoacidoza diabetică, deficiența absolută de insulină duce la dezvoltarea rapidă a simptomelor și la o prezentare timpurie (în câteva ore), doar cu o hiperglicemie moderată (> 250 mg/dL).
În sindromul hiperosmolar hiperglicemic, producția reziduală de insulină previne cetoacidoza semnificativă, conducând la o progresie insidioasă (zile până la săptămâni) și la deshidratare profundă și hiperglicemie (> 600 mg/dL).
Primul ajutor în caz de hiperglicemie la un pacient diabetic
Primul ajutor în caz de hiperglicemie este esențial pentru gestionarea imediată a situației și pentru prevenirea complicațiilor grave. Este important să recunoști semnele și simptomele hiperglicemiei și să știi cum să acorzi primul ajutor corect și prompt în astfel de situații.
1. Pacient conștient | Primul ajutor in hiperglicemie
- Dacă pacientul are medicație pentru diabet (insulină, de exemplu), întrebați dacă are nevoie de asistență pentru administrarea acesteia. Ajutați-l numai dacă vă cere acest lucru.
- Încurajați pacientul să bea apă.
- Sunați la 112 dacă simptomele se înrăutățesc.
Dacă nu sunteți sigur dacă pacientul are glicemia scăzută sau ridicată, dați-i să bea ceva care conține zahăr (doar dacă pacientul este conștient!). Administrarea oricărei forme de zahăr poate salva viața unui pacient dacă glicemia este scăzută și nu va cauza daune nejustificate dacă aceasta este ridicată.
2. Pacient inconștient | Primul ajutor in hiperglicemie
Dacă persoana devine inconștientă (sau o găsim de la bun început așa) și respiră, nu vom încerca să-i dăm nimic dulce pe gură. Ea nu mai are nici reflex de deglutiție, nici de tuse, existând riscul să aspire în plămâni. O punem în poziția laterală de siguranță și sunăm la 112. Nu plecăm de lângă ea, o monitorizăm constant.
Dacă persoana este inconștientă și NU respiră, înseamnă că este în stop cardio-respirator și vom aplica manevrele de resuscitare (masaj cardiac și respirații gură la gură, sau doar masaj cardiac continuu).
Tu știi cum să faci toate aceste manopere? Dacă nu, sau dacă dorești să-ți reîmprospătezi cunoștințele, te așteptăm la cursurile noastre. Înscrie-te aici.
Academia de Prim Ajutor
Salvăm vieți împreună
Bibliografie:
- Olasveengen TM, Semeraro F, Ristagno G, Castren M, Handley A, Kuzovlev A, et al. European Resuscitation Council Guidelines 2021: Basic Life Support. Resuscitation. 2021 Apr;161:98–114.
- Kitabchi AE, Umpierrez GE, Miles JM, Fisher JN. Hyperglycemic Crises in Adult Patients With Diabetes. Diabetes Care. 2009; 32(7): p.1335-1343. doi: 10.2337/dc09-9032
- Gosmanov AR, Gosmanova EO, Kitabchi AE, et al. Hyperglycemic Crises: Diabetic Ketoacidosis (DKA), And Hyperglycemic Hyperosmolar State (HHS). endotext.org. 2018. pmid: 25905280.
